Muzeul de Etnografie

În Botoșani, colecția etnografică este unul dintre cele mai importante elemente ale patrimoniului muzeal, reprezentând sufletul civilizației sătești. Achizițiile pentru muzeul etnografic au început în anii 1957-1958 și au continuat cu generoasa donație a preotului Dumitru Grigoraș de la Orașeni-Deal, constând în 70 de piese, în anul 1967. Numărul pieselor din colecție a crescut constant până în anul 1983, ajungând la 773. Din anii 1989 până în 2007, piesele reprezentând arhitectura populară, meșteșugurile, ceramica, piesele de mobilier, țesăturile, portul popular, accesoriile pentru obiceiurile de Crăciun și Anul Nou, ouăle decorate și alte obiecte au fost integrate în expoziția permanentă, găzduită în clădiri istorice precum Casa Manolache Iorga (străbunicul istoricului Nicolae Iorga), construită în secolul al XVIII-lea și locuința Saint-Georges (arhitectul șef al orașului Botoșani) construită între anii 1902-1947. În plus, colecția etnografică mai include și 1146 de piese din alte zone etnografice ale României, cum ar fi ceramică, port popular, ștergare, desagi și traiste, în ceea ce se numește colecția Maria și Nicolae Zahacinschi. În prezent, numărul total al pieselor din colecție este de 3428, iar valoarea acestora este dată de vechimea lor (unii datând încă din anii 1819, 1826, 1853, 1878, 1903 și 1904), precum și de motivele decorative cu simboluri specifice zonei și de cromatică. Colecția etnografică botoșăneană a fost valorificată în continuu nu doar prin expoziția permanentă (înainte de retrocedarea clădirii), ci și prin numeroase expoziții temporare de succes, care au fost și continuă să fie deschise în diverse locații adecvate unui patrimoniu muzeal, inclusiv o expoziție la Cernăuți, Ucraina.